"A venit vara bine imi pare

Piciorusele ies la inaintare"

Da a venit vara iar fetele incep sa se "exfolieze" de hainele groase si ne permit si noua ,baietilor, sa tragem o privire rapida de 3 secunde academice la frumusetile ce se plimba pe strada.De cateva zile incoace mai tot merg agale prin oras cu problemele mele ce se invart in capul meu pana la nesfarsit , doar fetele care incalzite, incearca sa se mai racoreasca renuntand la o haina , doua ma fac pentru cateva secunde sa uit de viata mea.Revin la ideea ca d-abia vara vezi cum o arata o fata cu adevarat.Cat despre baieti ce sa zic incearca si ei sa afiseze ce au dar nu prea dau atentie la acei "cocalari" care merg cu maieul dupa cap , sau cu mana sub tricou pe burta, mangaind "inteligenta" , smulgand cate un fir de par incercand sa se epileze.

Nu sunt superficial , asta spun pentru cei care insista ca as fi , personal am defectele mele si le ascund cum stiu eu mai bine.Exista o limita la ce pot si eu sa fac si ceea ce poate sa suporte ochiul meu.

Despre zambet

Zâmbetul este exprimarea plăcută a sufletului. Este urarea de bun venit a lumii sau a unor persoane în viaţa ta. Modalitatea prin care comunici că eşti ok şi prin care doreşti ca în universul interior al cuiva să se producă reacţii în raport cu tine, cel care zâmbeşte.

Zâmbetul nu costă nimic – spunea cineva – dar valorează enorm pentru cel sau cea căruia îi dăruieşti, mai ales dacă persoana care primeşte zâmbetul tău se poate asemăna atunci cu un deşert fierbinte în care nu a mai căzut demult o picătură de apă. Zâmbetul în acest context este o inundaţie de apă, o revărsare de viaţă pentru persoana care îl primeşte.

Zâmbetul este gestul acceptării cuiva, amprenta caldă pe care sufletul o lasă să migreze în celălalt suflet. Este caracteristica fiinţelor umane ce doresc să construiască un pod între sufletul lor şi un alt suflet dispus să dea curs zâmbetului iniţiatic şi să îl păstreze în amintirea sa.

Un zâmbet poate părea banal (şi fizic vorbind, este), dar, dincolo de suprafaţa facială care formulează zâmbetul, se poate găsi miracolul nepreţuit al zâmbetului, efectul terapeutic pe care îl are acesta în viaţa celorlalţi, mai ales dacă vine, asemeni unui dar, din partea unor fiinţe dragi.

Zâmbetul poate reda speranţă unei fiinţe ce a pierdut sau nu mai găseşte ultima uşă a speranţei, speranţa de la capătul speranţei.

Fiecare din noi avem nevoie să zâmbim şi să ni se zâmbească. Prin zâmbet putem reda speranţa, acelora care nu mai găsesc ultima uşă a speranţei. Prin zâmbet, când primim zâmbetul, noi înşine primim sperană când nu găsim ultima uşă a speranţei pe care, odată intraţi, regăsim puterea şi dorinţa necesară pentru a înainta în viaţă.

Zâmbetul tău nu poate muta munţii din loc, dar, dacă prin zâmbetul tău ai redat speranţa cuiva, atunci cu siguranţă, persoana care a început să spere din nou va avea resurse pentru mutarea din loc a munţilor ce s-au interpus în calea vieţii ei.

Distanta...

Distanta intr-o relatie cere sacrificii mari,dar are si beneficiile ei,am realizat ca asa ma implic mai mult si daca iti doresti o anumita persoana care iti ofera siguranta ca si maine vei primii o atentie din partea ei te face sa o doresti si mai mult,sa o cunosti,sa ii vezi gesturile,sa afli de la ea ce-i place si ce nu,sa iti dedici tot timpul doar pentru ea,poate ca merita sa faci asta.

Mii de ganduri nu-mi dau pace,si ma intreb,de ce nu a fost sa fie ea,de ce a trebuie sa fie distanta,de ce nu am gasit-o aici langa mine,de ce tin atat de mult la acea persoana daca sunt constient ca nu o sa mai fie niciodata la fel ca inainte,distanta...are si lucruri bune,nu iti creeaza monotonie,nu te certi din orice chestie,chiar daca prin mici certuri ajungi sa cunosti persoana de langa tine cum reactioneaza,dar pentru ce trebuie sa existe certuri daca totul este frumos,si stii sa lasi de la tine,si nu gresesti cu absolut nimic,mereu am sa ma intreb...de ce?

Distanta,poate a fost pusa cu un anumit scop,sa vezi,sa-ti dai seama ca mai exista persoane speciale si unice pe lumea asta,trebuie sa te uiti atent ca sa vezi cat de simpla este ea,oricine este frumos in felul sau,dar nu oricine poate sa descrie frumusetea,nu prin vorbe,doar prin priviri,prin atingeri,gesturi,fapte.

Se spune ca ochii care nu se vad se uita,poate ca asa si este,dar eu sigur nu am sa vreau sa ii uit vreodata,si lucrul asta mi-a schimbat total perceptia despre cum trebuie sa te comporti cu persoana la care merita sa tii,sa dai totul pentru ea.Am fost la un pas sa renunt la tot,la familie,la un serviciu,acolo stabil, pentru ceva nesigur,doar ca sa fiu langa ea,sa ii vad in fiecare zi zambetul,sa fie o noua zi pentru mine,cand o vad,sa ii arat ca este la fel de frumoasa ca in prima zi.

Distanta asta,este dureroasa uneori,dar provoaca povesti frumoase care nu se uita asa de usor,sa treci aproape in fiecare zi prin locurile unde a fost si ea odata,sa inchizi ochii,si inca sa ii simti buzele umezi,este greu sa treci peste,sa incepi de la zero,sa te prefaci ca totul este ok si sa zambesti fals,mie unul mi-e foarte greu sa trec,pentru ca inca tin la ea,si mereu o sa aibe un loc special,undeva unde doar ea are cheita cu care poate sa ajunga acolo.

Distanta,daca nu era distanta,nu ajungeam sa fac atatea sacrificii pentru o fata,sa imi pun o dorinta care s-a implinit cand a pasit in fata mea,sa o cunosc,pe fata care m-a facut sa tin asa de multa la ea,mi-e greu sa las totul in urma.Daca as sti maine ca ar trebui sa o astept o viata,as astepta-o,pentru ca merita,indiferent daca sunt sau nu pe placul ei.Este trist, dar din asta pot sa-mi revin,sa ridic capu,sa ma uit la soare si sa merg inainte.

Daca nu ar fi fost distanta nu as fi iubit pe cineva asa de mult...

De ce simplu daca se poate si complicat

Avem tendinta sa complicam inutil lucruile De obicei ne tinem de regula: “de ce simplu, daca se poate si complicat?” E un adevarat chin sa explici un lucru pe intelesul unui copil pentru ca de regula credem ca lucrurile complicate sunt mai valoroase.

Lasate sa mearga singure lucrurile nu vor deveni niciodata mai simple ci doar din ce in ce mai complicate. Unii oameni urasc simplitatea in timp ce altii o apreciaza dar gasesc foarte greu sa reuseasca sa faca ceva simplu si usor de folosit. Oricine poate face o salata, dar putini stiu sa orneze o maslina.

Mai jos gasiti un rezumat al legilor simplitatii :

1. Trebuie sa pretuiesti simplitatea
Pentru a ajunge la simplitate ai nevoie sa ti-o doresti. Pentru a ajunge sa iti doresti simplitatea trebuie sa o consideri de mare valoare.

2. Trebuie sa fi decis sa cauti simplitatea
Oamenilor le place simplitatea daca vine pe gratis dar putini sunt dispusi sa investeasca resurse, timp si bani ca sa faca lucrurile mai simple.

3. Trebuie sa intelegi foarte bine problema
Daca nu cauti sa intelegi care este exact problema pe care vrei sa o simplifici, rezultatele tale vor fi ’simpliste’, mai degraba decat simple. Simplitatea fara intelegerea fenomenului este fara valoare.

4. Trebuie sa creezi alternative
Nu trebuie sa cauti mereu sa descoperi o singura solutie. Mai degraba faci lucrurile simple daca insiri toate alternativele si o alegi pe cea mai simpla dintre ele.

5. Trebuie sa pui la indoiala si sa renunti la solutiile traditionale
Orice solutie poate fi pusa la incercare, poate fi probata. Daca vrei sa pastrezi ceva de dragul traditiei, macar fa-o intro maniera constienta si rationala

6. Trebuie sa fii pregatit sa o iei de la zero
In cautarea simplitatii, modifica tot ce se poate modifica, porneste de la zero daca nu mai poti modifica nimic.

7. Foloseste concepte.
Conceptele sunt felul in care mintea umana intelege sa-si explice lumea din jur. Atentie : Daca nu folosesti concepte inseamna ca lucrezi cu detalii.

8. Imparte lucrurile mari in lucruri mai mici
Un lucru mic este de obicei mai simplu decat un lucru mare. Lucrurile mici servesc doar ca sa se impleteasca in ceva mare

9. Pregateste-te sa renunti la alte valori in schimbul simplitatii
Un sistem care tinde sa fie foarte cuprinzator devinde foarte complex. Va trebui sa renunti la ideea de a cuprinde toate lucrurile intrunul singur pentru a ajunge la simplitate

10. Trebuie sa stabilesti cine beneficiaza de simplitate
Un sistem poate fi conceput in asa fel incat sa fie simplu pentru utilizator dar foarte complicat pentru cei care il intretin.

The end :)

Imaginea asta e tot ceea ce pot spune despre mine... mai am inca putin si nici eu nu ma mai cunosc... am intrat in acest degradant proces inca de acum 2 luni si greu se mai iese din el... poate deloc.

In clipele astea mi-e atat de bine asa, incat pana si cei din jurul meu au ajuns sa ma inteleaga. Dar de fapt ei fac cu totul altceva, insa acel altceva catre mine se intoarce ca o intelegere. Dar nu este intelegere... Nu este nimic decat o intrebare fara raspuns: ce se intampla?

Asta e problema care ma doare cel mai tare acum. Nu mai reusesc sa ajung sa ma fac inteles. Nimic nu mai e cum a fost si mi-e foarte frica de faptul ca se intra pe un fagas fara intoarcere. Un fagas pe care multi l-ar regreta, insa va fi mult prea tarziu.

Cred ca nu mereu este momentul sa pui multe intrebari. Nu mereu trebuie sa incerci sa ajuti ci doar sa stai sa asculti si sa te straduiesti sa intelegi. Daca nu intelegi, nu trebuie decat sa vorbesti si sa actionezi macar ca pana atunci. Dar nu mereu se intampla asta. Nu mereu se intampla ceea ce iti doresti tu sau cei din jurul tau. Dar cand cei de langa tine ajung sa isi dea seama ce se intampla, de cele mai multe ori e mult prea tarziu.

E greu sa pierzi ceva care pana la un moment dat din viata era totul pentru tine. Insemna ratiunea de a trai si de a multumi. Insemna fiecare cuvant pe care il spuneai. Esti ceea ce, cei din jurul tau sunt.

Cei din jurul meu sunt din ce in ce mai departe... sunt din ce in ce mai la un capat al tunelului la care eu nu pot ajunge. Si nu au vrut sa ma ia si pe mine mai repede cu ei... asa ca daca ei sunt din ce in ce mai departe, ce voi fi eu de acum incolo? O materie sau doar o forma energetica care palpaie cat mai poate pana se stinge???

Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse!